Etichetă: bărbat

„Pot face față gândului despre avort doar când sunt beat”

 

Scrisoarea unui bărbat a cărui soție a trecut printr-un avort:

 

„Sunt un pic beat – este singurul mod în care pot face față gândului despre avort. Au trecut doisprezece ani, iar aici lupta este rezultatul nu unuia, ci a două avorturi. Chiar și acum soția mea admite doar unul dintre acestea. Ea s-a simțit obligată să treacă prin avorturi, din cauza familiei sale și a temerii de a nu-i răni. Eram tineri, romantici și „îndrăgostiți” … Pilula o îmbolnăvea, iar prezervativele nu erau romantice … nu eram căsătoriți la momentul respectiv. Astăzi suntem programați la un psihiatru pentru a încerca să ne limpezim mintea. Of, și regretele. Și, of, durerea. „

Anonim

Sursă: Mary Kenny, Abortion: The Whole Story (London: Quartet Books, 1986)

„Avortul a ucis dragostea noastră…”

Un bărbat vorbeşte despre avortul pe care l-a avut soţia sa:

„În martie 1979, soţia mea a rămas însărcinată. Nu a fost o sarcină planificată. Soţia mea nu a vrut copilul din cauza vârstei pe care o avea (33 de ani) şi din cauza faptului că avea deja trei copii cu vârste între 8 şi 15 ani din căsătoria anterioară. De asemenea, era la începutul carierei în contabilitate.

I-am subliniat… o iubeam şi aveam să particip la creşterea copilului.

În iunie 1979 ea a avortat copilul fără ştirea şi consimţământul meu. A fost foarte deprimată în timpul sarcinii şi în ziua avortului era în vervă, în timp ce eu am fost trist şi furios. Am strigat mult în acea zi…

Acest moment a afectat sentimentele mele pentru ea mai mult decât am putut controla… Căsătoria s-a încheiat pe 8 decembrie 1979 cu un divorţ. Mi-am iubit profund soţia, dar nu am putut să-mi scot din minte că avortul a ucis dragostea noastră.”

Sursă: Arthur B. Shostak, Gary McLouth, Lynn Seng, Men and Abortion: Lessons, Losses, and Love, New York: Praeger, 1984,p.217.