Un bărbat vorbeşte despre avortul pe care l-a avut soţia sa:
„În martie 1979, soţia mea a rămas însărcinată. Nu a fost o sarcină planificată. Soţia mea nu a vrut copilul din cauza vârstei pe care o avea (33 de ani) şi din cauza faptului că avea deja trei copii cu vârste între 8 şi 15 ani din căsătoria anterioară. De asemenea, era la începutul carierei în contabilitate.
I-am subliniat… o iubeam şi aveam să particip la creşterea copilului.
În iunie 1979 ea a avortat copilul fără ştirea şi consimţământul meu. A fost foarte deprimată în timpul sarcinii şi în ziua avortului era în vervă, în timp ce eu am fost trist şi furios. Am strigat mult în acea zi…
Acest moment a afectat sentimentele mele pentru ea mai mult decât am putut controla… Căsătoria s-a încheiat pe 8 decembrie 1979 cu un divorţ. Mi-am iubit profund soţia, dar nu am putut să-mi scot din minte că avortul a ucis dragostea noastră.”
Sursă: Arthur B. Shostak, Gary McLouth, Lynn Seng, Men and Abortion: Lessons, Losses, and Love, New York: Praeger, 1984,p.217.
